Piața Elisabeta

Formarea pieței a început după marele inundații din 1878, când conducerea orașului a ordonat demolarea morilor de-a lungul râului Szinva. Ultima demolată a fost moara Papmalom, în 1891, moment în care a început construcția noii băi publice, marcând astfel nașterea pieței. În anii următori, piața s-a îmbogățit cu alte clădiri, precum Casa Diószeghy, clădirea Camerei de Comerț și Industrie, Casa Pataky-Argay și Casa Steinfeld, care contribuie la atmosfera istorică a pieței. În zona din spatele clădirii băii publice s-a planificat inițial un parc, apoi o hală de piață, dar terenul a fost în cele din urmă vândut, iar primarul Soltész Nagy Kálmán a construit ultima casă a pieței în 1897. După inaugurarea statuii lui Lajos Kossuth în 1898, piața a primit numele reginei Elisabeta, ca omagiu adus loialității și patriotismului orașului față de conducătorii săi. Statuia a fost prima reprezentare completă a lui Kossuth realizată de József Róna pe teritoriul Ungariei istorice. De-a lungul decadelor, piața a suferit numeroase transformări: acoperirea râului Szinva a dus la dispariția vechiului pod Elisabeta, iar mai târziu, cireși japonezi au fost plantați în locul copacilor vechi, oferind o înflorire spectaculoasă primăvara. Dealul din apropiere și-a păstrat în continuare atmosfera medievală. Din cauza traficului de pe strada Kálvin, a devenit necesară delimitarea pieței, lucru realizat în 2010 prin redeschiderea albiei râului și construirea unui nou pod Elisabeta. Piața Elisabeta rămâne și astăzi o parte importantă a patrimoniului istoric și cultural al orașului.